Untitled Document

ARCA

ARCA SALUTA ADOPTAREA UNOR REGLEMENTARI NOI PRIVIND FINANTAREA SOCIETATILOR PUBLICE DE RADIO SI TELEVIZIUNE

Consiliul Director al Asociatiei Romane de Comunicatii Audiovizuale (ARCA), asociatie care reuneste societatile de radio si televiziune din Romania, apreciaza ca binevenita Ordonanta 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Române de Radiodifuziune si Societatii Române de Televiziune si a hotararilor de guvern aferente, prin care se prevede o reducere a nivelului taxelor pentru abonamente la serviciiile publice concomitent cu extinderea bazei de colectare a acestora.
Ne aliniem astfel interesului constant prezent in tarile europene, ca si la nivelul diverselor structuri comunitare, de a defini si prezerva un rol important posturilor publice de radio si televiziune in societate.
Astfel, rezolutia de la Praga din 1994 a Conferintei Ministeriale Europene asupra politicii in mass media a definit serviciile publice prin cateva caracteristici esentiale: “vectori ai pluralismului, factori de coeziune sociala si de integrare a tuturor indivizilor, forumuri de dezbateri publice, sursa de informare impartiala, fara alternativa de rabat de la standarde inalte de calitate a programelor sub influenta fortelor pietii”. Editia urmatoare a aceleiasi conferinte, care a avut loc in 1997 la Salonic, revenea asupra definirii rolului companiilor publice de radio si tv in dezvoltarea coeziunii sociale. Tot astfel, o rezolutie a Parlamentului European din 1996 se referea la rolul posturilor publice in a configura opinia publica prin implicarea tuturor categoriilor sociale. In 1997, protocolul asupra sistemului companiilor publice de radio si tv stabilit la Amsterdam de statele membre ale Uniunii Europene caracteriza acest sistem in relatie directa cu nevoile democratice, sociale si culturale ale societatii.
Pe fundalul acestor evaluari asupra identitatii de continut a programelor publice, un studiu realizat de Uniunea Europeana a Societatilor publice de Radio si Televiziune (European Broadcasting Union) stabileste o legatura directa intre modul de finantare a posturilor publice si continutul programelor acestora. Astfel, o companie care depinde in mai mare masura de finantarea prin publicitate va fi supusa presiunii de a obtine audienta acelor categorii ale populatiei care sunt mai interesante pentru companiile care fac publicitate produselor lor. In felul acesta, principalul lor rol, anume realizarea coeziunii sociale, este obturat de interese legate de doar anumite categorii ale populatiei. Pe scurt, spune acest studiu, rezulta din aceasta o „comercializare” a programelor. Tot astfel, finantarea in cote importante de la bugetul de stat a unei companii publice induce riscul unei influente a guvernului asupra politicii editoriale, spune acelasi studiu. De aceea, in modelul unei legi a companiilor publice de radio si televiziune elaborat de Uniunea Internationala de Telecomunicatii si de UNESCO cu cativa ani in urma se arata ca finantarea acestor companii din surse bugetare trebuie sa se faca doar in mica masura si doar pentru acoperirea unor necesitati precis cuantificabile, cum ar fi cele de transmitere a semnalului, dupa cum finantarea prin publicitate trebuie sa ramana doar o sursa secundara.
Calea de finantare consacrata insa a asigura cel mai bine integritatea identitatii unui program public, definita in raport cu interesul public, este taxa de radio si/sau televiziune. La origine, finantarea prin taxe a fost definita ca o autorizare de a receptiona programele publice, si trebuie remarcat aici ca reglementarile pana de curand in vigoare in Romania (HG 516 si 517/ 1994) mentineau aceasta definire originara, care este astazi depasita, mergand pana la a caracteriza ca infractiuni acte ale cetateanului care, potential, putea receptiona programele publice (pentru ca poseda un aparat radio fara sa il declare), in relatia sa cu obligatia de a primi aceasta autorizare. Dar, in lumina Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, nu se mai accepta astazi ca ar fi necesara o autorizare a cetateanului de a receptiona programele publice, accesul nediscriminatoriu si universal la aceste programe fiind garantat. De aceea astazi, obligatia de plati o taxa destinata posturilor publice este perceputa in Europa ca o contributie la finantarea acestora, necesara pentru sustinerea posibilitatii universale de a le receptiona programle si nu ca mod de a obtine o autorizare individuala, precum si ca act de solidarizare a publicului general cu valori sociale unanim acceptate.
ARCA saluta totodata intentia anuntata de Societatea Romana de Radiodifuziune, in contextul acestor modificari legislative, de a reduce publicitatea si chiar de a o elimina pe unele dintre programele sale, consolidandu-si astfel identitatea de serviciu public, evaluand ca, in relatie cu aceasta, vor putea creste resursele de finantare pe piata de publicitate a societatilor private de radio, contribuindu-se astfel la consolidarea pluralismului suselor de informare, la cresterea calitatii si diversitatii programelor audiovizuale.

George Chirita
Director executiv ARCA
7 februarie 2003

In atentia membrilor Consiliului National ala Audiovizualului
IMPLICATII ALE LARGIRII BAZEI DE FINANTARE A SOCIETATII PUBLICE DE TELEVIZIUNE

Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale supune atentiei CNA cateva implicatii ale largirii bazei si volumului de finantare a TVR create prin efectele Ordonantei nr 18/2003 si ale HG 185/2003.
Trebuie precizat ca ARCA a salutat principiile care au stat la baza Ordonantei mentionate, ca solutii pentru consolidarea capacitatii societat iilor publice de radio si televiziune de a raspunde interesului public si de a furniza programe lipsite de constrangerile pietii de publicitate.
Consideram ca aceste aspecte trebuie insa atent prezervate pentru ca efectele ordonantei sa nu fie altele decat cele dorite.
Astfel, o analiza economica simpla, care de altfel a si fost facuta de Revista Capital in numarul sau din 27 februarie 2003, in baza datelor prevazute de hotararile de guvern initial emise in aplicarea ordonantei, arata ca veniturile obtinute din taxa de televiziune pentru SRTV ar putea fi in 2003 de aproape 4 ori mai mari decat cele obtinute in 2001, respectiv 154 milioane dolari in 2003, fata de 41 milioane dolari in 2001.
Aceasta crestere importanta deriva din cresterea la 400.000 lei lunar a taxei pentru abonament pentru persoane juridice si generalizarea obligatiilor de plata pentru taxa de abonament ale persoanelor juridice si fizice. Chiar daca ulterior, prin HG 185/2003, cuantumul taxei, in cazul unor societati cu cifra de afaceri sub 100.000 EUR a fost redus la 250.000 de lei, estimarea conduce la cifre la fel de importante. Daca la ele adaugam si celelalte surse de venituri ale bugetului televiziunii publice (publicitate, sponsorizari, alocatii bugetare, alte surse) care pentru anul 2000 au atins 26 milioane de dolari, suma totala depaseste oricum dublul actualului buget al TVR, dupa cum depaseste de trei ori veniturile incasate pe piata de publicitate de toate societatile de televiziune private.
Credem astfel ca este legitima intrebarea, care se poate pune in interesul public al carui garant este CNA, daca perspectiva dublarii veniturilor va continua sa mentina TVR intr-o pozitie agresiva pe piata de publicitate.
Suntem convinsi totodata ca exista, ca raspuns la aceasta intrebare, evaluarea ca servirea de catre TVR a intereselor publice privind calitatea si caracterul programelor s-ar putea face tocmai profitand de enormul aport financiar al taxelor de abonament pentru a reduce ponderea publicitatii in programe.
O astfel de optiune a fost facuta deja de Societatea publica de radiodifuziune, care a anuntat ca va restrange, pana la a elimina - in anumite programe, prezenta publicitatii.
Este de asteptat ca si SRTV sa raspunda in acelasi mod acestei adevarate „obligatii morale”.
Credem totodata ca CNA va continua actiunile sale impotriva actualei practici a TVR de a eluda prevederile legii 504/2002, care interzice societatilor publice difuzarea de publicitate altfel decat intre programe, prin segmentarea arbitrara a acestora.
Suntem convinsi ca, interesat fiind in mentinerea pluralismului la cote functionale, prin asigurarea unui raport echilibrat intre serviciile publice si cele private de televiziune, CNA va acorda, cu siguranta, atentie fenomenului supradimensionarii bugetului SRTV si implicatiilor concurentiale ale acestuia nu doar pe piata publicitatii, ci si pe aceea a achizitiei de programe.

George Chirita
Director executiv ARCA
17 martie 2003